Publicaţii

Sub egida Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi au fost editate, în urma Simpozioanelor internaţionale, mai multe volume ştiinţifice:

  • Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (editori), Minorități și identități naționale în spațiul central și est-european, Iași, 2016, 174 p.
  • Ioan Răducea (coordonator), Români – moldoveni – Europeni. Dileme și identități, Iași, 2015, 226 p.
  • Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (editori), ASTRA şi românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane, Iași, 2015, 176 p.
  • Liviu Papuc (coordonator), Românii din afara granițelor țării. Perspective culturale europene, Iași, 2014, 272 p.
  • Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara granițelor țării. Iași-Cernăuți: legături istorice. Cuvânt înainte de Academician Alexandru Zub, Iași, 2012, 254 p.
  • Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara granițelor țării. România-Moldova-Ucraina – împreună spre Europa. Cuvânt înainte de Academician Alexandru Zub, Iași, 2011, 344 p.
  • Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara granițelor țării. Istorie, cultură, spiritualitate. Cu o scrisoare de peste Prut de Claudia Partole, Iași, 2010, 350 p.
  • Mircea-Cristian Ghenghea (coordonator), Românii din afara granițelor țării. Europa de lângă noi. Identitate și multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naționale, Iași, 2009, 332 p.
  • Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi-Chişinău: legături istorice. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Vasile Bozga, Iaşi, 2008, 532 p.
  • Românii din afara graniţelor ţării. 90 de ani de la întregirea Regatului României. Volum coordonat de Iulian Pruteanu-Isăcescu şi Irina Ioniţă. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Cu un Preambul de Academician Mihai Cimpoi, Iaşi, 2008, 142 p.
  • Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european. Volum editat de Iulian Pruteanu-Isăcescu & Mircea-Cristian Ghenghea. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Gheorghe Zbuchea, Iaşi, 2007, 398 p.
  • Românii din afara graniţelor ţării. Evoluţie istorică şi situaţie prezentă în contextul integrării României în Uniunea Europeană Simpozion Internaţional, Iaşi-Chişinău, 8-12 noiembrie 2006. Volum coordonat de Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2006, 298 p.
  • Limba şi literatura română. Regional-Naţional-Universal, Iaşi, 2006, 578 p.
  • Ethnic Contacts and Cultural Exchanges. North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest. Edited by Victor Cojocaru, Iaşi, 2005, 550 p.
  • Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from Ottoman Conquest to the Present. Edited by Flavius Solomon & Alexandru Zub in cooperation with Marius Chelcu, Iaşi, 2005, 314 p.
  • Aspects of Spiritual Life in South East Europe from Prehistory to the Middle Ages. Edited by Victor Cojocaru & Victor Spinei, Iaşi, 2004, 400 p.
  • Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene. Volum îngrijit de Dan Mănucă, Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu, Iaşi, 2004, 484 p.
  • Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora. Volum îngrijit de Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu. Prefaţă de Dan Mănucă, Iaşi, 2003, 548 p.
  • Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării. Volum îngrijit de Ofelia Ichim şi Florin-Teodor Olariu, Iaşi, 2002, 432 p.
  • Basarabia. Dilemele identităţii. Volum editat de Flavius Solomon şi Alexandru Zub, în colaborare cu Sorin D. Ivănescu şi Bogdan Schipor, Iaşi, 2001, 324 p.
  • Cartea „Revistei române”. Ediţie îngrijită de Victor Durnea, vol. I (1995-2000), Iaşi, 2004, 396 p.
  • Cartea Revistei române. Un florilegiu de studii şi articole, interviuri, cronici şi recenzii publicate în perioada 2000-2005 în „Revista română, sub îngrijirea lui Victor Durnea, redactor-şef al „Revistei Române“, vol. II, Iaşi, 2005, 514 p.

Cartea „Revistei române”

Cea mai veche şi mai cunoscută asociaţie culturală neguvernamentală românească, Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, a devenit, din anul 1994, o prezenţă obişnuită şi în mediul intelectual ieşean, datorită înfiinţării Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”, precum şi apariţiei, din 1995, a publicaţiei acestuia, „Revista română”.

În anii 2004 şi 2005 s-a concretizat, şi datorită sprijinului Prefecturii judeţului Alba şi Ministerului de Externe (Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni), o mai veche dorinţă a astriştilor ieşeni – realizarea unei lucrări care să cuprindă diverse materiale publicate, cu începere din 1995, în „Revista română”, şi în care este analizată situaţia comunităţilor româneşti din arealul sud-est european. Este evident faptul că acest aspect reprezintă şi tema-pivot a lucrării – soarta comunităţilor româneşti, a reperelor cultural-spirituale ale acestora şi a limbii române în statele vecine. Lucrarea a fost proiectată în două volume, la sfârşitul anului 2004 apărând primul dintre acestea, în vreme ce al doilea a apărut la sfârşitul anului 2005.

Volumul I al Cărţii „Revistei române” cuprinde materiale publicate în revistă în intervalul iunie 1995 – iunie 2000. În structura sa se găsesc două capitole, intitulate Peninsula Balcanică şi Basarabia, Bucovina, precedate de un Cuvânt înainte (p. 3-4) semnat de fostul redactor-şef al revistei, Victor Durnea, şi de o serie de trei articole, cu rol mai degrabă introductiv, în intenţia de a familiariza cititorul, de a-i explica, prin conţinutul lor, obiectivele ASTREI şi legăturile Asociaţiunii cu românii din afara graniţelor. În final au fost inserate Cuprinsul şi un colaj de 16 fotografii color (8 p.), prezentând aspecte de la diferite manifestări ale Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi.

Structura celui de-al doilea volum este, practic, identică – două părţi (În Peninsula Balcanică şi Basarabia, Bucovina), precedate de Cuvântul înainte din volumul întâi, urmat de un pasaj explicativ al îngrijitorului lucrării, Cercet. dr. Victor Durnea. La sfârşit, Cuprinsul şi un colaj de 16 fotografii color (8 p.).

Capitolele I din ambele volume – Peninsula Balcanică, respectiv În Peninsula Balcanică, cuprind diverse articole, eseuri şi însemnări în care sunt analizate, în primul rând, diverse faţete ale evoluţiei istorice şi lingvistice caracteristice romanităţii sud-dunărene, în vreme ce capitolele Basarabia, Bucovina ale celor două volume sunt alcătuite dintr-un număr considerabil mai mare de materiale (44 faţă de 23 în volumul I, 86 faţă de 12 în volumul al II-lea), ce vizează o multitudine de aspecte şi realităţi, atât din trecutul, cât şi din prezentul celor două zone româneşti.

Indiferent de natura, de tipul lor (articole, note, interviuri, prezentări şi cronici de carte, impresii de călătorie), materialele incluse în acest volum abordează manifestarea specificului cultural-istoric al comunităţilor româneşti din regiunile menţionate. Sunt avute în vedere condiţionările din statele în care aceste regiuni au fost înglobate, tradiţiile comunităţilor, politicile statelor respective faţă de minorităţile naţionale, în general, şi faţă de minoritatea românească, în special, gradul de alterare etnică şi lingvistică etc. Toate aceste materiale reprezintă interesante mărturii, din perspectiva unor contemporani, în ceea ce priveşte identitatea etnico-lingvistică a comunităţilor româneşti de la sud de Dunăre, precum şi de la est şi nord de Prut. Reprezintă, totodată, semnale de alarmă pentru cei de aici, din ţară, prea adesea indiferenţi şi nepăsători la soarta conaţionalilor lor (denumiţi, în funcţie de tradiţie, de atitudine şi stereotipuri, de statul în care se află, moldoveni, vlahi, armâni, cuţovlahi, fârşeroţi etc.). Oricum, numai români nu. Şi aceasta într-un areal care se doreşte a fi integrat, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, în Uniunea Europeană, organism care, din punct de vedere legislativ, garantează recunoaşterea şi protecţia minorităţilor etnice. Astfel de legi par a avea, însă, o aplicabilitate utopică în cazul comunităţilor româneşti din teritoriile aflate în închegări statale străine. Asimilarea forţată, ridicată adesea la rang de politică de stat, nu lasă nici o şansă reală de păstrare sau afirmare a specificului identitar românesc.

Materialele inserate în Cartea „Revistei române” sunt semnate, în destule cazuri, de personalităţi ale mediilor intelectuale ieşene şi naţionale, acestora alăturându-li-se diverşi diplomaţi, oameni de cultură, analişti şi cercetători de origine română, dar şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina: Mihai-Răzvan Ungureanu (actualul Ministru de Externe al României), Ioan Caproşu, Mircea Ciubotaru, Dumitru Acu, Areta Moşu, Adrian Turculeţ, Ioan Lăcătuşu, Victor Durnea, Florin Faifer, Liviu Papuc, Ion Popescu-Sireteanu, Gavril Istrate, Nicolae Turtureanu, Valentin Ciucă, Lucia Cireş, Anatol Petrencu, Eugenia Guzun, Dorin Lozovanu, Vitalie Josanu, Valentin Alexei Constantinov etc.

Din păcate, în unele materiale se regăsesc idei-şablon ale istoriografiei noastre, fapt ce reflectă persistenţa a diverse clişee şi automatisme mentale cu privire la momentul de maximă importanţă pentru istoria naţională – anul 1918. Un exemplu suficient de concludent este articolul inserat în primul volum, intitulat Unirea Basarabiei cu România, primul mare pas către destrămarea unităţii naţional-statale a poporului român, semnat de Prof. univ. dr. Dumitru D. Rusu (p. 163-167). Este lesne recognoscibilă promovarea manierei liniare de abordare şi prezentare a istoriei românilor, creându-se impresia precizării şi urmăririi, fără contenire, a împlinirii dezideratului unităţii naţionale încă din perioada medievală. Regretabil este faptul că astfel de clişee fac victime şi printre autorii tineri, despre care se presupune că ar trebui să prezinte o garanţie pentru reaşezarea corectă a reperelor trecutului naţional – Tineri bucovineni în vizită la Iaşi (volumul al doilea, p. 496-498), material semnat de Vlad Hogaş. Preferăm să considerăm, însă, că pasajul de la începutul articolului – „Bucovina! Simpla rostire a acestui nume ne provoacă adânci fiori. Este imaginea însăşi a unui destin tragic, care a răpit-o de două ori din trupul ţării. Ultima dată, Bucovina a fost încorporată Uniunii Sovietice, după ce visul de secole al românilor, UNIREA [subl. şi cu majuscule în text – n. n., M.-C. G.], se înfăptuise cu mari greutăţi şi sacrificii” (p. 496) – este rezultatul unei scăpări de moment din partea autorului şi nu reflectă adevărata sa percepţie asupra a ceea ce înseamnă ideea de unitate naţională românească în sens modern.

În ultimă instanţă, se poate aprecia că meritul principal al volumului este cel de a oferi câteva opinii, mărturii şi perspective interesante, poate inedite pentru unii, asupra a ceea ce înseamnă românii de lângă noi. Însă, în condiţiile tirajului intim înregistrat (doar 150 de exemplare primul volum şi 225 al doilea), precum şi al opacităţii şi pasivităţii anumitor medii din ţară, impactul unei astfel de lucrări se regăseşte, ca mai întotdeauna, în primul rând la nivel sentimental.

[Mircea-Cristian Ghenghea, „Revista română”, anul XII, nr. 2 (44), iunie 2006, p. 44-45]

Reclame